Titlu Noaptea
Autor Elie Wiesel
Categorie Literarura contemporană
DOWNLOAD PDF
Noaptea

Dacă în viaţa mea ar fi trebuit să scriu o singură carte, Noaptea ar fi aceea. La fel cum trecutul trăieşte în prezent, toate cărţile mele de după Noaptea, într-un sens profund, poartă marca acesteia; afirmaţia este valabilă şi pentru lucrările care tratează teme biblice, talmudice sau hasidice: nu pot fi înţelese dacă nu ai citit-o. De ce am scris-o? Pentru a nu înnebuni sau, dimpotrivă, pentru a înnebuni şi a înţelege mai bine nebunia, marea, terifianta nebunie care şi-a făcut apariţia brusc în istorie şi în conştiinţa unei omeniri ce oscila între puterea răului şi suferinţa victimelor? Am facut-o oare pentru a le oferi oamenilor cuvinte, amintiri, mijloace cu care să poată evita ca Istoria să se repete, cu implacabila ei atracţie pentru violenţă? 5 ELIE WIESEL Sau mai degrabă am facut-o pur şi simplu pentru a lăsa o urmă a încercărilor prin care am trecut la vârsta la care adolescentul nu cunoaşte despre moarte şi rău decât ceea ce descoperă în cărţi? Anumiţi cititori mi-au spus că am supravieţuit pentru a scrie acest text. Nu sunt convins. Nu ştiu cum am reuşit să supravieţuiesc; prea slab şi prea timid, nu am făcut nimic pentru asta. A fost oare un miracol? Habar n-am. Dacă a putut sau a vrut să realizeze un miracol în favoarea mea, cerul ar fi putut sau ar fi trebuit foarte bine să facă la fel pentru alţii, mai merituoşi decât mine. Prin urmare, nu pot mulţumi decât hazardului. Totuşi, pentru că am supravieţuit, am datoria să dau un sens supravieţuirii. Oare pentru a desluşi acest sens am pus pe hârtie o experienţă în care nimic nu avea sens? De fapt, odată cu trecerea timpului, trebuie să mărturisesc că nu ştiu sau că nu mai ştiu ce am vrut să obţin cu toate cuvintele mele. Ştiu numai că, fără această mică lucrare, viaţa mea de scriitor sau viaţa mea pur şi simplu nu ar fi fost ceea ce este: cea a unui martor care se consideră obligat, din punct de vedere moral şi uman, să împiedice duşmanul să obţină o victorie postumă, ultima, ştergându-şi crimele din memoria oamenilor.

1754