Titlu 1984
Autor George Orwell
Categorie Literatură universală
DOWNLOAD PDF
1984

Într-o zi senina si friguroasa de aprilie, exact când ceasurile bat ora treisprezece, Winston Smith, cu barbia înfundata în piept ca sa scape de vântul care-l ia pe sus, se strecoara iute printre usile de sticla ale Blocului Victoria, desi nu destul de repede cât sa împiedice un vârtej de praf si nisip sa patrunda o data cu el. Holul blocului miroase a varza calita si a presuri vechi. La unul dintre capete se afla un afis mult prea mare pentru interior, care înfatiseaza figura enorma, lata de peste un metru, a unui barbat în vârsta de vreo patruzeci si cinci de ani, cu o mustata neagra si stufoasa, si cu trasaturi frumoase, dar dure. Winston se îndreapta spre scari. Nu are nici un rost sa încerce la lift. Chiar si în vremurile cele mai bune functioneaza numai din când în când, iar în prezent curentul electric este taiat în timpul zilei, ca parte integranta a campaniei de economisire organizate în pregatirea Saptamânii de Ura. Apartamentul lui se gaseste la etajul sapte, asa încât Winston, care are treizeci si noua de ani si o ulceratie varicoasa deasupra gleznei drepte, o ia încet pe jos, oprindu-se de mai multe ori sa se odihneasca. Pe fiecare palier, figura cea enorma, asezata fata în fata cu usa liftului, îl priveste insistent de pe perete. Este una dintre pozele acelea în asa fel realizate, încât ochii te urmaresc din orice unghi. Sub ea scrie: FRATELE CEL MARE STA CU OCHII PE TINE Înauntru, în apartament, o voce melodioasa citeste o lista de cifre legate de productia de fonta. Vocea vine dintr-o placa de metal dreptunghiulara, ca o oglinda estompata, care face corp comun cu suprafata peretelui din dreapta. Winston rasuceste un buton si vocea slabeste întrucâtva, desi cuvintele înca se mai disting. Aparatul - numit tele-ecran -poate fi dat mai încet, dar nu ai cum sa-l închizi de tot. Winston se duce la fereastra: are o constitutie fragila, e mai degraba mic de statura, iar salopeta albastra, care este uniforma Partidului, nu face decât sa scoata în evidenta cât e de slab. Are un par foarte blond si o fata sangvina de felul ei, cu pielea înasprita de sapunul prost, de lamele de ras tocite si de frigul iernii care tocmai a trecut. Afara, chiar si prin obloanele coborâte, atmosfera arata friguroasa. Pe strada, jos de tot, vântul bate în vârtejuri care stârnesc praful si hârtiile împrastiate si, desi soarele straluceste, iar cerul etaleaza un albastru strident, parca nimic nu are culoare, cu exceptia afiselor lipite peste tot.

7062