Titlu Perla Chinei
Autor Min Anchee
Categorie Literarura contemporană
DOWNLOAD PDF
Perla Chinei

înainte să fiu Salcia, am fost Buruiana. NaiNai, bunica mea, a insistat că era mai bine să mi se pună numele de Buruiana. Credea că zeilor le-ar fi fost greu să-mi facă viaţa să decadă şi mai jos dacă eram deja la fund. Tata nu a fost de acord. „Bărbaţii vor să se însoare cu flori, nu cu buruieni." S-au certat şi în cele din urmă s-au învoit să aleagă Salcia, care era considerată „îndeajuns de delicată pentru a plânge şi suficient de rezistentă pentru a fi transformată în unelte agricole". M-am întrebat întotdeauna ce ar fi crezut mama dacă ar fi trăit. Tata m-a minţit în legătură cu moartea mamei mele. Şi el, şi NaiNai mi-au spus că mama a murit la naştere, însă eu aflasem deja altceva din bârfele vecinilor. Tata îşi „închiriase“ nevasta bordelului din oraş ca să-şi plătească datoriile. Unul dintre burlaci a lăsat-o gravidă pe mama. Eu aveam patru ani când s-a întâmplat asta. Ca să o scape de „sămânţa bastardă", tata a cumpărat pudră de rădăcină magică de la un negustor de plante medicinale. A amestecat pudra cu ceai şi i-a dat să bea. Mama a murit odată cu sămânţa. Tatei i s-a frânt inima, căci intenţionase să omoare fetusul, nu să-şi omoare nevasta. Nu avea bani să cumpere altă soţie. Tata s-a supărat pe negustor, însă nu putea face nimic - fusese prevenit în legătură cu otrava. NaiNai se temea că va fi pedepsită de zei pentru moartea mamei. Credea că în viaţa următoare va fi o pasăre bolnavă, iar fiul ei va fi un câine fără picioare. NaiNai ardea tămâie 9 şi îi implora pe zei să-i reducă pedeapsa. Când rămânea fără bani de tămâie, fura. Mă ducea în pieţe, temple şi cimitire. Nu acţionam decât când se lăsa întunericul. NaiNai mergea ca un animal, în patru labe. Intra şi ieşea din crângurile de bambus şi coridoarele de cărămidă, din spatele dealurilor şi pe lângă heleşteie. Sub lumina sclipitoare a lunii, NaiNai îşi întindea gâtul lung. Capul ei părea să devină mai mic. Pomeţii i se ascuţeau. Ochii ei oblici străluceau în timp ce scruta templele. NaiNai apărea, dispărea şi reapărea ca o fantomă. Insă într-o noapte s-a oprit. De fapt, s-a prăbuşit. îmi dădeam seama că era bolnavă. Din cap îi cădeau smocuri de păr. în răsuflarea ei se simţea un miros de putred. „Du-te şi caută-1 pe tatăl tău, mi-a poruncit ea. Spune-i că mi se apropie sfârşitul."

5859